Xtreme style

Ultimele subiecte

» Vacanta
Lun Ian 26, 2009 1:32 am Scris de Kykyo-chean

» Twilight
Lun Ian 26, 2009 1:21 am Scris de Kykyo-chean

» Topic-uri
Lun Ian 26, 2009 1:08 am Scris de Kykyo-chean

» Adminii si moderatorii
Lun Ian 26, 2009 1:04 am Scris de Kykyo-chean

» Nemultumuri/Probleme
Sam Sept 13, 2008 9:49 am Scris de selene

» de ce?
Joi Sept 11, 2008 11:54 am Scris de Kaliope

» Ce piese asculti acum O.o?
Joi Aug 21, 2008 6:22 pm Scris de Kaliope

» Buna!!
Joi Aug 21, 2008 6:21 pm Scris de Kaliope

» Konichi wa!!!!....um....mda^^"
Lun Aug 18, 2008 2:25 pm Scris de Kaliope

» Genul preferat de atata lumea
Mar Aug 12, 2008 12:18 pm Scris de Kaliope

» Filmul preferat
Dum Aug 10, 2008 10:59 am Scris de Kaliope

» Favorites Songs de la A la Z
Sam Aug 09, 2008 1:52 pm Scris de Kaliope

» Daca m-ai fi cunoscut
Sam Aug 09, 2008 11:47 am Scris de Kaliope

» Pdms..
Sam Aug 09, 2008 11:46 am Scris de Kaliope

» Alb/negru
Sam Aug 09, 2008 12:21 am Scris de Obsidian Butterfly

» Versurile Favorite
Sam Aug 09, 2008 12:17 am Scris de Obsidian Butterfly

» Orele din ziua voastra
Vin Aug 08, 2008 11:14 pm Scris de Kaliope

» Discoteca vs Club
Vin Aug 08, 2008 11:05 pm Scris de Kaliope

» Te-ai indragostit vreodata de un prieten?
Vin Aug 08, 2008 10:59 pm Scris de Kaliope

» Sambata seara...ce faci?
Joi Aug 07, 2008 3:23 pm Scris de Kaliope

» Parere
Dum Aug 03, 2008 7:51 pm Scris de Kykyo-chean

» Batalia Pieselor
Sam Aug 02, 2008 12:26 pm Scris de Kaliope

» Videoclipuri
Vin Aug 01, 2008 7:29 pm Scris de Kaliope

» Iubirea,din punctul vostru de vedere
Vin Aug 01, 2008 7:21 pm Scris de Kaliope

» Anime-ul Naruto
Vin Aug 01, 2008 6:47 pm Scris de Kykyo-chean

» Inceputul anului scoalar
Vin Aug 01, 2008 2:55 am Scris de Kykyo-chean

» Ashley
Vin Aug 01, 2008 2:49 am Scris de Kykyo-chean

» Gustav
Vin Aug 01, 2008 2:48 am Scris de Kykyo-chean

» Faimoasa Pink
Vin Aug 01, 2008 2:47 am Scris de Kykyo-chean

» Beyonce
Vin Aug 01, 2008 2:47 am Scris de Kykyo-chean

» Tom & Bill
Vin Aug 01, 2008 2:45 am Scris de Kykyo-chean

» Camerun Diaz
Vin Aug 01, 2008 2:42 am Scris de Kykyo-chean

» Micheal Jackson
Vin Aug 01, 2008 2:42 am Scris de Kykyo-chean

» Alfonso,RBD
Vin Aug 01, 2008 2:41 am Scris de Kykyo-chean

» Thalia
Vin Aug 01, 2008 2:40 am Scris de Kykyo-chean

» Alizee
Vin Aug 01, 2008 2:39 am Scris de Kykyo-chean

» Rupart Grint
Vin Aug 01, 2008 2:33 am Scris de Kykyo-chean

» Nally Berry
Vin Aug 01, 2008 2:31 am Scris de Kykyo-chean

» Madonna
Vin Aug 01, 2008 2:31 am Scris de Kykyo-chean

» Cantaretul Mika
Vin Aug 01, 2008 2:29 am Scris de Kykyo-chean

» Antonio Banderas
Vin Aug 01, 2008 2:28 am Scris de Kykyo-chean

» Juanes
Vin Aug 01, 2008 2:27 am Scris de Kykyo-chean

» Chris,Trupa US5
Vin Aug 01, 2008 2:26 am Scris de Kykyo-chean

» Geri Nalliwell
Vin Aug 01, 2008 2:24 am Scris de Kykyo-chean

» Hiei-sama
Joi Iul 31, 2008 9:36 pm Scris de Kykyo-chean

» Heyaaaaa ^^
Joi Iul 31, 2008 3:08 am Scris de Kykyo-chean

» Konnichi wa!
Joi Iul 31, 2008 3:03 am Scris de Kykyo-chean

» Schimbare de nick
Joi Iul 17, 2008 12:34 pm Scris de Kaliope

» Hi..i'm here^^
Vin Iul 11, 2008 1:57 pm Scris de Tina18

» In acest moment
Vin Iul 11, 2008 1:54 pm Scris de Tina18

Octombrie 2018

LunMarMierJoiVinSamDum
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    

Calendar Calendar


    Metallica

    Distribuiți

    Vizitato
    Vizitator

    Metallica

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:48 pm

    Metallica este cea mai de succes formație Heavy-Metal din lume. A luat ființă în anul 1981 reușind să vândă peste 95 de milioane de discuri în toată lumea. Succesul comercial a făcut din Metallica o formație foarte controversată. Ei fac parte din "Big Four Of Thrash" alaturi de Slayer, Megadeth si Anthrax.

    Vizitato
    Vizitator

    Istoria formatiei

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:49 pm

    Începutul (1981 - 1983)


    În 1981,
    ziarul Californian “The Recycler”, găzduia o rubrică de anunțuri
    destinată muzicienilor în căutarea unor noi colegi de formație. Sub
    secțiunea “Heavy Metal” apăreau săptămânal, aproape obsesiv, aceleași două nume, Lars Ulrich și James Hetfield, doi adolescenți de 18 ani.
    Familia lui Lars tocmai se mutase din Danemarca la Los Angels.
    Lars, înnebunit după formațiile britanice care făceau parte din NWOBHM
    (Noul Val al Heavy-Metalului Britanic) și cum de mic era pasionat de
    tobe, dorea să-și facă propria trupă Heavy Metal.
    În scurt timp a reușit să-și facă o mulțime de conexiuni în lumea
    Metalului ce se dezvolta în California. Brian Slagel și Ron Quitana –
    promotori și editori – i-au devenit repede amici. Astfel, când Brian
    Slagel i-a oferit un loc pe compilația “Metal Massacre” lui Lars îi mai
    rămăsese minorul detaliu de aș face o formație.
    James Hetfield locuia în Downey CA, era un tânăr introvertit și
    foarte timid. Apartenența familiei sale la “Christian Science” a făcut
    ca James să fie alienat de către mulți din copiii de la școla sa. Când
    avea 13 ani, tatăl său a decis să abandoneze familia (lucru cu greu
    acceptat de James), iar la vârsta de 16 ani își pierde mama (cancer –
    mama sa neputându-se trata din cauza religiei lor, încă un lucru greu
    de acceptat de către James ). Confuz și deprimat, James a găsit
    salvarea în muzică. La 14 ani se apucase de chitară (după ce în
    prealabil studiase pianul și tobele). Înființează trei trupe
    “Obsession”, apoi “Phantom Lord” și în final “Leather Charm”. Niciuna
    din ele nu a reușit să reziste, destrămându-se destul de repede. După
    moartea mamei, el stă în casa unui bun prieten Ron McGrovney, pe care
    îl va convinge să învețe să cânte la bass.
    Împinși de fostul chitarist al formațiilor Leather Cham și Phantom Lord, Hugh Tanner, James Hetfield și Ron McGrovney
    iau legătura cu Lars Ulrich. Astfel, cei trei se întâlnesc în camera
    lui Lars. Ulrich a rămas surprins de cât de timid era Hetfield, în timp
    ce pe James l-a marcat (pe viață după cum declara) mirosul emanat de
    camera lui Lars, un miros specific de adolescent danez. Ron și James nu
    au fost deloc impresionați de talentul lui Lars, Ron întrebându-se dacă
    Lars a mai cântat la tobe până atunci. Însă numeroasele “pile” pe care
    Lars le avea, au făcut ca cei trei să bată palma și să încerce să
    construiască o formație împreună. Numele de "Metallica" a fost ales de
    Lars. Lars îl ajuta pe Ron Quintana, să aleagă un nume pentru o nouă
    revistă care să promoveze trupele metal și NWOBHM (New Wave Of British Heavy Metal).
    Quintana a dorit să numească revista "Metallica", însă Lars i-a spus că
    e o idee foarte proastă și repede i-a sugerat un alt nume, totul pentru
    a folosi el numele.
    La începutul anului 1982, Metallica a înregistrat "Hit the Lights"
    pentru prima compilație "Metal Massacre" (Brian Slagel). Chitaristul
    Lloyd Grant a fost adus pentru a face soloul piesei, el nefiind un
    membru permanent al trupei. Pentru a aduce un chitarist full-time,
    Ulrich a apelat din nou la "The Recycler". La acest anunț a răspuns Dave Mustaine
    din Huntington Beach, California, chitaristul formației "Panic". Ulrich
    și Hetfield au fost atât de impresionați de echipamentul lui Mustaine
    că i-au cerut să intre-n formație înainte să-l audă cântând. Metallica
    a început să cânte în cluburile din L.A. însă au fost primiți cu
    rezerve de către public, lucru ce nu i-a descurajat, din contră au
    cântat și mai tare și mai repede. Însă, în cadrul trupei, tensiuniile
    între Dave și Ron au crescut foarte mult. Numeroase altercații au
    existat între Dave și Ron sau Dave și James, de câteva ori Dave fiind
    dat afară din formație, însă el revenea a doua zi și întreba dacă poate
    să continue, James răspunzându-i de fiecare dată “Ok…”. Astfel după
    numeroase certuri, totul culminând cu “incidentul” în care Dave a
    turnat o sticlă întreagă de bere în bassul lui Ron, cel din urmă fiind
    foarte aprope să se curenteze, Ron a decis să părăsească formația. Cu
    toate acestea Metallica a reușit să înregistreze o casetă demo completă
    înaintea plecării lui Ron. Demo-ul s-a numit “No life ‘Til Leather” și
    a atras repede atenția fanilor și promotorilor din California, în
    special San Francisco.
    Ulrich a apelat din nou la Brian Slagel pentru ai recomanda un nou bassist. Brain i-a spus că știe exact de cine au nevoie, Cliff Burton-“Trauma”.
    Astfel James și Lars au mers la un club unde concerta “Trauma”. Cum au
    intrat în club, o claie de păr roșu ce se mișca foarte repede pe scenă
    le-a atras atenția. Pe lângă asta, sunetul pe care chitara acestuia îl
    scotea i-a uimit pe cei doi. După ce James a numărat corzile a
    exclamat: “that’s a bass dude!” (e bass frate!). Astfel după concert
    cei doi s-au dus la Cliff și i-au spus că trebuie neapărat să-l fure!
    După ce au petrecut ceva timp împreună (6 luni) Cliff le-a spus că sunt
    de treabă și că acceptă invitația de a se alătura Metallicii, mai ales
    fiindcă Trauma devenise plictisitoare pentru el. Condiția pentru ca el
    să se alăture formației era ca cei trei, James, Dave și Lars să se mute
    în San Francisco. Lucru făcut cu plăcere. Deoarece atmosfera din Los Angeles nu era de loc pe placul lor.
    La sfârșitul anului 1982, începutul anului 1983, mișcarea din San Francisco, Bay Area Metal, luase amploare. Formații precum Antrax,
    Vio-lence, Sadus sau Exodus, începuseră să-și facă un nume. Spre
    deosebire de scena din Los Angeles dominată de formații Glam-Metal sau
    Hair-Metal, aici Speed-ul și Thrash-ul erau singurele genuri acceptate
    de către fani. Atitudinea “in-your-face”, stilul agresiv și foarte
    rapid, au făcut din Metallica o favorită a publicului. Între timp
    caseta cu demo-ul formației a ajuns de pe coasta de vest a Americii
    până pe coasta de est. Jonny și Marcha Zuzula din New York, care
    înființaseră casa de discuri Megaforce, le-au trimis 70 de dolari celor
    de la Metallica, pentru a putea face drumul dintre San Francisco și New
    York cu tot echipamentul necesar.
    Acest drum de câteva zile a fost hotărâtor pentru plecarea lui Dave
    din formație. Drumul fiind foarte lung, cei patru își petreceau nopțile
    la rude ale prietenilor apropiați. Dave sub influența alcolului a
    devastat multe din aceste locuințe. Cei patru obișnuiau să bea foarte
    mult, iar Mustaine devenea violent. Temperamentul său vulcanic devenise
    intolerabil, în special pentru Cliff. Ajunși la New York,
    fac cunoștință cu Jonny Z. Lars îl trage de-o parte și îi spune lui
    Jon, că vor renunța la chitaristul lor. Câteva zile mai târziu, când
    Dave tocmai se trezea după o noapte în care cei patru băuseră foarte
    mult (o noapte normală), Lars, James și Cliff erau în camera sa. Ei
    i-au explicat că trebuie să plece. Și că autobuzul său, cu care va face
    4 zile până în San Francisco, pleacă în 45 de minute. Câteva ore mai
    târziu chitaristul formației Exodus, Kirk Hammett,
    a fost adus în New York, pentru a fi testat de formație. După ce Kirk a
    dus la bun sfârșit soloul la cântecul Seek and Distroy, Lars și James
    au fost de acord că el este soluția ideală pentru a fi chitaristul
    principal al Metallica.
    Jonny și Marsha le-au aranjat câteva concerte în zona New York, însă
    Metallica voia să repete și în plus, neavând niciun ban, aveau nevoie
    și de un loc în care să stea. Formația Antrax avea o cameră de
    repetiție în Queens, pe care le-a pus-o la dispoziție. Camera în care
    cei patru au și locuit. Vremurile erau grele pentru ei. Dormeau pe jos,
    neavând decât niște pături, iar felul principal de mâncare era: “losers
    lunch”- dupa cum îi spuneau cei de la Antrax, (prânzul fraierilor)
    salam pe mână..fiindcă nu aveau nici măcar pâine.

    Vizitato
    Vizitator

    Kill’em All

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:50 pm

    Kill’em All - 1983


    În anul 1983, cu un nou chitarist principal, Kirk Hammett, Metallica intră în studioul din New York, pus la dispoziție de către Megaforce Records, pentru a înregistra primul album.
    "Metal Up Your Ass"
    avea să se numească, însă casa de distribuție a considerat numele total
    inadecvat și l-au refuzat, Cliff Burton a venit cu sugestia ca albumul
    să se numească "Kill’em All" nume ce întruchipa întru totul agresivitatea nemaiîntâlnită până atunci a albumului.

    Albumul conținea 10 piese, inclusiv cele 7 de pe “No Life ‘Til Leather”:
    1."Hit the Lights"
    2."The Four Horsemen"
    3."Motorbreath"
    4."Jump in the Fire "
    5."(Anesthesia) Pulling Teeth"
    6."Whiplash"
    7."Phantom Lord"
    8."No Remorse"
    9."Seek & Destroy"
    10."Metal Militia"
    La patru dintre piese Dave Mustaine este coautor, cu James Hetfield și Lars Ulrich
    (The Four Horsmen, sau The Mechanix-cum se numea original pe demo, Jump
    in the Fire, No Remorse și Metal Militia) restul sunt scrise de
    Hetfield și Ulrich, excepție fac Anesthesia (cântec instrumental, solo
    de bass, dar în combinație și cu bateria lui Ulrich de la minutul 2:24
    până la final) ce aparține lui Cliff Burton și Motorbreath aparținând exclusiv lui Hetfield.
    Jonny Z și soția sa, și-au amanetat toate valorile pentru a putea
    produce și distribui albumul. Un album în care aveau mare încredere. Cu
    toate că nu și-au permis publicitate, iar radioul nu se atingea de el,
    albumul s-a vândut în 65.000 de exemplare foarte repede.[necesită citare] Făcând din Metallica un fenomen al muzicii Underground.
    La finalul anului 1983, Metallica pleacă în primul turneu
    trans-american, Kill’em All For One. Iar la întoarcere autobuzul lor nu
    mai avea acoperiș, fiind complet devastat de cei patru.
    Turneul s-a încheiat la începutul anului 1984, pe 2 ianuarie, după 53 de concerte.

    Vizitato
    Vizitator

    Ride The Lighting

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:51 pm

    Ride The Lighting -1984


    “Kill’em All” nu a fost neapărat un mare succes din punct de vedere
    financiar, însă el vânduse 300.000 de exemplare, ceea ce era de-a
    dreptul incredibil pentru un label independent ca Megaforce.[necesită citare]
    Succesul albumului a făcut ca Elektra Records, un label foarte
    important, să facă o ofertă formației- de impresariere. Oferta a fost
    acceptată, iar Metallica, însoțită de producătorul Flemming Rasmussen,
    s-a mutat într-un studiou din Copenhaga pentru a înregistra un nou
    album: Ride The Lighting – în continuare sub Megaforce Records.
    Albumul de debut al formației a făcut din Metallica liderul mișcării
    Trash. Cea mai mare formație din cele patru Mari ale Trash-ului:
    Metallica, Antrax, Megadeth (formație fondată de Mustaine) și Slayer.
    Echilibrul și corectitudinea adusă de Kirk formației, atitudinea și
    rifturile lui James, forța lui Ulrich și puterea bassului lui Burton,
    fac din “Kill’em All” un clasic, cel mai agresiv album Rock de până
    atunci. În acest context ceea ce Metallica a făcut pe “Ride the
    Lighting” a surprins pe toată lumea.
    Versurile erau mult mai clare, producția era infinit mai bună, iar
    agresivitatea instrumentelor era dublată de cea a versurilor. Influența
    lui Burton era clară, progresul formației fiind evident. Cliff era un
    muzician desăvârșit. Era singurul din formație care studiase cu
    adevărat muzica. El a avut o influență foarte mare asupra lui James.
    Cei doi devenind foarte, foarte apropiați. Acest lucru a dus la crearea
    unor cântece foarte puternice, atât ca versuri cât și ca sunet.
    Piesele “Creeping Death”, “Fight Fire With Fire”, “Treaped Under Ice” sau “Escape” rețin rapiditatea primului album, însă Ride The Lighting aduce în prim-plan cântece care conțin aranjamente simfonice precum “Fade to Black” sau piesa instrumentală, de aprope 9 minute ce va închide albumul “The Call of Ktulu”. Albumul conține de asemenea și piesele “Ride the Lighting” și, una din favoritele publicului, piesa cântată aproape în fiecare concert “For Whom The Bell Tolls”.
    Din punct de vedere al versurilor, Metallica aduce în prim-plan, în
    special, moartalitatea. Cântecul Ride the Lighting fiind despre
    pedeapsa capitală, moartea pe scaunul electric, și neputința în care se
    află cel pus în situația de a fi omorât. În timp ce “Fade to Black” ,
    cântec ce are probabil cea mai mare importanță în istoria formației,
    este despre sinucidere.
    “Ride The Lighting” este un album progresiv, Heavy-Metal, ce arată
    influența pe care Kirk Hammett și în special Cliff Burton o au în
    formație. Este considerat de mulți specialiști în muzică, și de o parte
    din fanii Metallica, cel mai bun album al lor. Și chiar cel mai bun
    album Heavy-Metal al tuturor timpurilor. Este și ultimul album pe care
    Dave Musteine mai are credite (Ride the Lighting și The Call of Ktulu
    fiind 2 cântece pe care s-au folosit riffturi scrise de către Dave)
    Albumul are un mare succes în America. Și face Metallica cunoscută
    și în Europa. În 1984, Metallica va face primul turneu în Europa,
    susținând formația VENOM. Turneul avea să se numească “Seven dates of
    hell”, (turneu început la Zürich și terminat la Paris, după 16
    concerte). Acest turneu a fost urmat de unul mondial “Bang that head
    that doesn't bang tour”.
    În 1985, înainte să intre din nou în studiou, pentru a înregistra un
    nou album, Metallica a fost pentru prima oară prezentă la festivalul
    Monsters of Rock din Dunnington. James a atras atenția publicului
    (70.000 de oameni) de la început că nu sunt o formație ca celelălte
    (fiind programați să cânte între Ratt și Bon Jovi 2 reprezentanți ai
    Hair-Metalului): "If you came here to see spandex, eye makeup, and the
    words 'Oh baby' in every fuckin' song, this ain't the fuckin' band."

    Vizitato
    Vizitator

    Master of Puppets

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:51 pm

    Master of Puppets-1986


    Albumul "Ride the lighting" a ajuns să vândă 800.000 de mii de
    unități enorm pentru o casă de discuri independentă. Metallica începe
    înregistrarile pentru al treilea album la sfârșitul anului 1985. Acesta este înregistrat tot în Danemarca, cu acelaș producator Flemming Rasmussen.
    Master Of Puppets, primul album integral sub Elektra, este
    considerat de către majoritatea fanilor hard-core ai Metallica și de
    majoritatea specialiștiilor ca fiind cel mai bun. Cel mai bun album
    Metallica, dar și cel mai bun album Heavy-Metal al tuturor timpurilor.
    Maturizarea formației este evidentă. Complexitatea pieselor este nemaiîntâlnită pâna atunci. Piese de peste 8 minute ca “Master of Puppets”,”Disposeble Heroes” rețin atenția ascultătorului pe toată durata lor, himnotizându-l. Piese de energie pură, “Battery” și “Damege Inc.
    sporesc agresivitatea formației. Iar misterul este adus de “The Thing
    That Should Not Be”- piesa derivată din The Call of Ktulu, fiind
    inspirată de către povestirile lui H. P. Lovecraft.
    Versurile de pe acest album vorbesc în special despre razboi, dependență și chiar politică (“Leper Messiah”). Albumul mai conție o piesa intrumentală “Orion” si o piesă ce ca structură seamnă cu Fade To Black, Welcom Home (Sanitarium),a
    doua baladă a formației ce vorbeste despre frământările unui nebun
    internat într-un sanatoriu ( sau îngrădirea minții libere de către
    societate ).
    Albumul ajunge să vândă 500.000 de exemplare relativ repede,
    Metallica primind primul disc de aur. Este primul album trash care
    intră în top 100 Bilboard atingând poziția 29, fără să fie difuzat de
    radio. Succesul monstru face ca Metallica să primească o invitație din
    partea lui Ozzy Osbourne
    de a face un turneu împreună. Invitație acceptată, iar succesul enorm
    pe care Metallica l-a avut în timpul acestui turneu, a facut ca acesta
    să fie ultimul ca trupă de suport.
    Succesul avut de Metallica a făcut ca această să devină o trupă
    controversată. Melodiile precum Fade to Black și Sanitarium, dar și
    semnarea contractului cu importanta casă de discuri Elektrica, au
    nemulțumit pe unii fani ai trashului, acuzând Metallica că au devenit
    comerciali. Cliff Burton a raspuns acestor acuzații simplu: “mi se
    rupe”.Relațiile din cadrul formației erau excelente. Cliff avea o
    influiență mare asupra formației, in ciuda succesului enorm pe care îl
    aveau, ei au rămas cu picioarele pe pământ, mai ales datorită atitudini
    lui Cliff o persoană neobijuită, extraordinar de liniștită. Datorită
    lui, James a cerescut mult. La început James nu se descurca neaparat în
    postura de “Front-man” însa în 1986 deja era ceva natural pentru el,
    datorită încrederii insuflată de către Cliff. Kirk îl considera pe
    Cliff un frate mai mare. Lars și James erau foarte apropiați. Iar pe
    cei patru îi lega si faptul că le placea să bea. Și obișnuiau să bea
    foarte mult. Încât fanii i-au numit, la un moment dat, “AlcoholicA
    nume de care erau chiar mândri. James povestește o scenă în care, fiind
    anunțat că mai sunt 10 minute până când trebuie să intre pe scena, el a
    intrat în panică fiindcă nu era beat..

    Vizitato
    Vizitator

    27 Septembrie 1986

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:52 pm

    27 Septembrie 1986


    În 5 ani,3 ani de la scoaterea primului album, Metallica a evoluat
    din formație de garaj în formație de stadion. Turneul Damage Inc.-
    primul ca formație principala, nu a făcut altceva decât să confirme
    statutul pe care Metallica îl avea.
    Pe data de 27 Septembrie 1986,
    formația se afla în Suedia. Autobuzul de turneu se îndrepta către
    Danemarca, unde aveau să susțină următorul concert,al turneului "Damage Inc. Tour".
    Lars și James, dupa ce se amețiseră bine, dormeau, în timp ce Kirk și
    Cliff nu se întelegeau asupra patului în care urmau să doarmă, cel din
    față de langă șofer sau cel din spate de langă un geam (preferat de
    amândoi). Pentru a aplana conflictul, Kirk ia un pachet de carți și îi
    propune lui Cliff să aleagă fiecare câte o carte, iar cel ce va alege
    cartea cu valoarea cea mai mare castigă patul din spate. Prima carte,
    cea trasa de Cliff, s-a nimerit să fie chiar asul de pica,
    spașit și ofticat, Kirk acceptă să doarmă în patul de lângă șofer. Mai
    târziu, în aceiaș seară, Kirk nu poate dormi din cauza unor zgomote
    ciudate. Spatele autobuzului se balansa, filtrul cu cafea fierbinte se
    varsă peste James trezindu-l, dintr-odata tot autobuzul începe să se
    rastogoleasca, ca si cum ar cădea intr-o râpă. Toți sunt aruncați prin
    autobuz, ca niște cârpe în cuva unei mașini de spălat. Odată terminată
    miscarea de rotire, autobuzul se oprește. Soferul și ceilalți oameni
    (tehnicienii și cei ce se ocupau de turneu) reușesc să iasă din
    autobuz. Kirk o face și el, îl vede pe James care ieșa și el dupa ce a
    spart geamul de siguranță al autobuzului cu piciorul, si pe Lars care
    speriat fugise la 100
    m de autobuz. Uitându-se în jur vedea sau auzea pe toată lumea mai
    putin pe Cliff. Îndreptându-și ochii către autobuz vede picioarele lui
    Cliff ieșind cumva de sub autobuz. Cliff Burton, fusese aruncat prin
    geamul langă care dormea, iar autobuzul a picat peste el. Haosul
    domnea, ce se întamplase!? Șoferul tragea de o pătură de langă Cliff,
    James și Kirk au sărit imediat “nu îndrazni să i-o iei!!” imediat l-au
    luat la întrebari pe șofer “ce s-a întamplat?, ce ai făcut?, ai băut??”
    șoferul le-a răspuns că a fost polei și a pierdut controlul. Între timp
    o macara a fost adusă pentru a ridica autobuzul și ai elibera pe oameni
    rămași prinși sub el, printre care și Cliff. Din păcate macaraua nu a
    fost bine prinsă și a scăpat autobuzul, el picând din nou peste Cliff.
    În cele din urma Cliff a fost eliberat, însa era prea târziu. La vârsta
    de 24 de ani, Cliff Burton
    era mort. La -4 grade, James a mers, în chiloți și în sosete, 2 mile
    pentru a încerca să gasească vro urmă de polei. Nu a gasit, și a fost
    cu greu convins să nu îl omoare pe șofer. În acea noapte, odată ajunși
    la un hotel, Lars, James si Kirk au început să bea. La 4 dimineața,
    Kirk si Lars au fost treziți de către James, care țipa pe strada din
    fața hotelului “Cliff unde ești??! Cliff de ce ai plecat?”, au început
    să plângă amândoi.
    Moartea lui Cliff a șocat întreaga lume a metalului, el avea foarte
    mulți prieteni fiind chiar și în 1981 un “star”printre cei ce urmareau
    evoluția thrash-ului. Oamenii nu au fost surpinși să afle că el cânta
    cu Metallica, cea mai neobișnuită persoană și cel mai curtat bassist,
    în cea mai agresivă și bună formație. Trupul lui a fost incinerat, iar
    la ceremonie Lars, Kirk si James au interpretat, pentru prima oara
    live, “Orion”. Viitorul formației era incert. Influiența lui Cliff în
    formație era enormă, si mulți nu vedeau cum Metallica are să continue
    fără el. Celor trei nici nu le-a trecut prin cap să se oprească, mai
    ales că după ceremonia funerara, tatal lui Cliff i-a rugat să continue,
    pentru a menține spiritul lui Cliff viu. A doua zi după înmormantare
    Metallica audia bassisti, posibili înlocuitori pentru postul ocupat de
    Cliff.

    Vizitato
    Vizitator

    The NeW-KiD

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:53 pm

    The NeW-KiD


    Audițiile se desfășurau într-o atmosferă ausperă. Mulți dintre
    candidați nereușind să stea mai mult de 1 minut în camera de audiție
    până să audă cuvântul “next” - următorul. Les Claypool (din formația
    Primus), a fost unul din cei ce au vrut jobul, prieten din copilărie cu
    Kirk. Formația l-a placut, însă i-a considerat stilul prea “funky”.
    Brian Slagel, cel care l-a recomandat pe Cliff, i-a spus lui Lars ca
    știe exact care este persoana potrivită pentru ei: Jason Newsted,
    din “Flotsam and Jetsam”, megafan al formației. Jason s-a prezentat la
    audiții. Tremura de emoție. Însă cei 3 au considerat că are energia
    potrivită. Pe data de 28 octombrie 1986,la 3 săptămâni după
    înmormântarea lui Cliff, Lars l-a anunțat pe Jason, într-un restaurant local unde erau împreuna cu James și Kirk, că a primit slujba. Jason a început să facă tumbe, să sară pe mese, să țipe de fericire. O săptămână mai târziu, formația a plecat în turneu.
    Jason
    a fost un influx nesfărșit de energie pentru formație. A devenit repede
    “live-guy” permanență legătura dintre formație și fani. James
    a spus într-un interviu că Jason era în stare să meargă pe stradă să
    ceară oamenilor să le dea autografe… Însă nu totul era perfect. O
    perioadă de calm se instaurase, iar odată cu el a venit și adevărata
    durere, conștientizarea faptului că… o persoană foarte importantă nu
    mai era, Cliff. James, Kirk și Lars resimțeau din plin lipsa lui Cliff. Ei l-au scos țap ispășitor pe Jason. Ușor, ușor au început să-l fiarbă: să vada cât poate duce. Iar naivitatea lui Jason, făcea lucrurile și mai ușoare pentru ceilalți 3. De exemplu, ei spuneau tuturor că Jason este homosexual, sau ieșeau în oraș să bea sau să mănânce ceva și puneau toată consumația pe contul lui Jason… și o mulțime de astfel de lucruri, ei îl numeau pe Jason în loc de Newsted, NewKid. Pentru Jason nu era chiar slujba perfectă. Însa el a rezistat, dobândind cu adevărat locul în formație.

    Pentru a evita o reacție negativă a fanilor, Metallica a
    preferat să elibereze un disc de cover-uri, în locul unui album de
    studio cu cântece noi. “The 5.98$ E.P.: Garage Days Re-Revisited”,
    pentru a face cunoștiință fanilor cu noul bassist în iunie 1987. Albumul a fost în mare parte înregistrat în Garajul lui Lars, de aici și numele E.P-ului.

    Vizitato
    Vizitator

    And Justice For All

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:54 pm

    And Justice For All – 1988


    Cel de-al patrulea album Metallica este “…And Justice For All”.
    Multii fani sau specialisti se indoiau de puterea creativa a Metallici
    fara Cliff. Insa relatia dintre James Hetfield si Lars Ulrich a fost
    intotdeauna primordiala pentru formatiei. Ei sunt baza fortei creative
    ce inseamna Metallica. Astfel albumul “…And Justice For All” a fost un
    succes masiv. Tributul suprem adus de formatiei lui Cliff.
    Uimitor este faptul ca, albumul nu este la fel de complex ca “Master
    of Puppets”, ci mult mai complex! Iar 7 din 9 piese au peste 6 minute,
    celelalte 2 nu au “decat” peste 5 minute. Albumul continua trendul
    impus de ultimele doua albume, adica:

    Versurile sunt in acelas registru ca si pana acum, frustrare ( “Harverster of Sorrow” sau “Frayed Ends Of Sanity”), razboi (epicul – “One”sau “Blackend”), libertate (“Eye of The Beholder”, “Dyers Eve”sau “The Shortest Straw”)
    si politica(“…And Justice For All”), insa sunt mult mai directe.
    Heatfield a vorbit,in versurile sale, mult mai direct pe acest album
    despre societate. Insa, in ciuda stilului agresiv al lui James de a
    canta, versurile nu vorbeau de revolta sau nu instigau la violenta.
    Albumul mai contine si o piesa instrumentala “To Live Is To Die”care
    contine riffturi scrise de Cliff, precum si o poezie citita de James la
    mijlocul catecului (ce are 9:48,cu 3 secunde mai mult decat “…And
    Justice For All”).
    Albumul este mai complex, mai direct decat ”Master of Puppets”sau “Ride the Lighting”, a avut un succes comercial mult mai mare decat precedentele ( a atins locul 6 in Top 200 Billboard,primul
    top 10 al lor), de ce nu este cel mai bun album Metallica? Ei bine,
    este pur si simplu infect produs. Sunetul de chitara este foarte
    subtire, tobele clikaie de cateva ori, iar bassul..bassul nu se aude
    (toate acestea adauga un caracter oarecum metalic,la propriu). Sunt mai
    multe variante pentru lipsa bassului:

    1. Jason era nou in formatie si nu a avut un cuvant de spus la mixaj
    2. James si Lars, nu aveau incedere in talentul lui Jason, ei , in
      timpul mixajului, ar fi decis ca bassul sa fie dat foarte incet, abia
      audibil, la asta adaugand inca -1 DB.
    3. (cea confirmata de Jason si Lars) Bassul lui Jason imita chitara
      ritmitca si tobele, sunetul bassului fiind confundat cu cel al chitarii
      si sau al tobei.

    Metallica isi castigase deja un
    loc in istoria muzicii, chiar devenint o trupa Metal legendara, totul
    fara ajutorul radioului sau, nici atat, al televiziunii. Ceea ce
    Metallica aduce nou odata cu albumul este primul Video-Clip,
    pentru piesa “One”- care are aceias structura cu “Sanitarium” si “Fade
    To Black”, de pe precedentele 2 albume. Clipul prezinta formatia
    cantand piesa intr-un depozit, clupul fiind mixat cu parti ale filmlui
    “Jonny Got His Gun”, decat sa negocieze pentru dreptul de a folosi
    filmul,ei au cumparat toate drepturile pentru film. Videoul a avut un
    impact foarte mare asupra publicului MTV. Fiind difuzat in mod regulat,
    cu toate ca avea peste 8 minute. De asemenea exista si o versiune a
    clipului fara film. El a fost inclus pe DVD-iul pe care MTV l-a scos in
    2007, ce continea cele mai marcante 24 de videouri din istoria MTV.
    De asemenea in anul 1989 Metallica a fost nominalizata la premiile
    Grammy, care aveau pentru prima oara o sectiune hard rock/metal,
    alaturi de AC/DC
    si alte trupe printre care si “Jethro Tull”, care nici nu s-au obosit
    sa apara la ceremonie, nominalizarea lor fiind considerata o ofensa la
    adresa hard rockului, nu pentru ca ei ar fi controversati sau ar canta
    prost, ci pentru ca nu erau nici pe departe o formatie Metal sau Hard Rock ci Art Rock (de exeplu solistul canta la flaut). Metallica era clar favorita la castigarea premiului, insa comisia ofere premiul formatiei “Jethro Tull”. Acest lucrul nu a afectat cu nimic atmosfera in formatie sau succesul pe care il va avea tuneul “Dameged Justice”, insa a pus in discutie competenta juriului.
    In timpul tuneului ei nu au cantat albumul in totalitate, din cauza
    complexitati iesite din comun. La un moment dat Kirk declara: "One day
    after we played 'Justice' and got off the stage one of us said, 'we're
    never fucking playing that song again.”(“Intr-o zi, dupa ce am cantat
    ‘Justice’ si am parasit scena, unu din noi a spus ‘Imi bag p*** de-l
    mai cantam vrodata!’”)

    Vizitato
    Vizitator

    The Black Album

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:54 pm

    The Black Album – 1991


    Metallica a crescut cu fiecare album, atat in complexitate cat si ca
    atitudine. Incecarile prin care au trecut i-au facut mai puternici.
    Turneul “Damaged Justice” a adus formatiei cele mai mari incasari de
    pana atunci. Fanii ii iubeau mai mult ca niciodata, Metallica devenise
    un monstru al muzicii Heavy Metal. Inceputul anilor 90 a insemnat
    moartea hair-metalului sau glam metalului. Singurele supravietuitoare
    ale anilor 80 erau formatiile ce aveau atitudine si agresivitate.
    Totodata Grungeul (prin Nirvana) incepuse sa iasa la suprafata. Astfel
    anii 1990-1991 au fost foarte productivi din punct de vedere muzical.
    Formatia Megadeth a scos cel mai de succes album al lor “Rust in Pace”,
    Nirvana la fel: “Nevermind”,precum si Guns and Roses: “Use your
    Illusion 1”. Insa cel mai de important album din acea perioada va fi:
    “Metallica”numit de fani si cunoscut ca “The Black Album” (din cauza
    logoului si coperti negre dar si succesului comparativ cu “The White
    Album”) .
    Productia albului a tinut 10 luni si a costat peste 1 milion de
    dolari. Producatorul albumului a fost Bob Rock, care fusese chemat sa
    mixeze albumul, insa el a dorit sa-l produca in totalitate. Bob s-a
    intalnit cu James si cu Lars si le-a spus in fata ca albumele lor suna
    foarte prost in comparatie cu ceea ce fac pe scena. Metallica era
    foarte conservatoare in ceea ce priveste muzica lor. James nu avea un
    cuvant de spus in solouri sau partile lui Lars, dar nici ceilalti nu
    puteau comenta la adresa versurilor sau rifturilor. Devenisera foarte
    rigizi, iar ca cineva din afara formatiei sa comenteze la adresa
    muzicii lor li s-a parut foarte deplasat. De aceea Bob a fost greu
    acceptat de catre formatie. Insa dupa 10 luni de certuri nesfarsite, 10
    luni tensionate si foarte grele ( surprinse de filmul “A year and a
    half in the life of Metallica” partea 1 ) Metallica, pe 13 august 1991,
    a scos pe piata “Albumul Negru”. Albumul a avut un succes fara
    precedent in istoria Heavy-Metalului, oameni stateau la coazi enorme
    pentru al cumpara.
    Muzica de pe acest album este complet diferita fata de albumele
    precedente. Influienta lui Bob Rock fiind evidenta. Albumul este produs
    impecabil, piesele sunt mult mai simple, cantece de un singur rift, nu
    ca in precedentele albume ce contineau 3-6 rifturi inghesuite intr-o
    singura piesa. Valva creata si popularitatea enorma a formatiei, a
    facut ca radioul sa fie obligat practic sa tranzmita Metallica. Iar
    cantecele simple au facut ca formatia sa-si mareasca considerabil baza
    de fani.
    Demourile pieselor au fost inregistrate acasa la Lars cu 3 luni
    inaitea intarii in studio, de catre Lars si James. Albumul continea 12
    piese. Printre care si o piesa mult mai lenta ca cele de pana atunci
    “Nothing Else Matters”, piesa ce nu trebuia inclusa pe album fiind
    considerata prea personala de catre James. O balada cu dinamica
    intoarsa “The Unforgiven”,o melodie despre constiinta de sine “Sad But
    True”, precum si despre “drum” “Where Ever I May Roum”, sau despre
    razboi “Don’t Tread On Me”, “Struggle Whitin”,”Through The Never”,
    chiar despre religie “The God That Failed” si “barfa”: “My Friend Of
    Missery” si “Holier Than Thou”. Piesa ce a avut cel mai mare succes a
    fost, de departe, “Enter SandMan”, primul extras de pe album.
    In cateva prima luna au vandut milioane de albume. Succesul era
    enorm. Iar in 1991, Metallica a castigat premiul pentru cea mai buna
    formatie Rock,la MTV Music Awards, si a interpretat melodia “Enter
    Sandman”. Succesul era monstros, ramasese doar sa duca noul album
    fanilor.

    Vizitato
    Vizitator

    Membri

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:55 pm

    Membri
    1983 - 1986 (albumele Kill'Em All, Ride the Lightning, Master of Puppets)

    1986 - 2001 (albumele Garage Days Re-Revisited, ...And Justice for All, Metallica, Load, ReLoad, Garage Inc, S&M)

    2001 - 2003 (albumul St. Anger)

    2003 - prezent


    Membri temporari pentru concertele live
    1982

    • "Damien Philips" (Jeff Warner) - al doilea chitarist.
    1992 și 1993

    • John Marshall - al doilea chitarist în urma unei accidentări a lui James
    2004
    Bateriști temporari (în 2004 când Lars Ulrich nu a putut cânta):

    Vizitato
    Vizitator

    Albume

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:57 pm


    Vizitato
    Vizitator

    Single-uri si EP-uri

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 3:58 pm


    Vizitato
    Vizitator

    Alte informatii legate de piese

    Mesaj  Vizitato la data de Vin Feb 08, 2008 4:00 pm

    Piese solo



    • "I Disappear", din filmul Mission: Impossible II
    • "We Did It Again" (ft. rapper Ja Rule), pentru Biker Boyz
    • "53rd and 3rd" (A Ramones cover), din "We're A Happy Family: A Tribute to the Ramones"
    • "Fuel", sau Nascar: Full Throttle
    • "For Whom The Bell Tolls (The Irony Of It All)" (cu DJ Spooky) pentru filmul Spawn
    • "Satan" Orbital cu Kirk Hammet pentru filmul Spawn
    • "Trinity" Kirk Hammet cu Robert Randolph și Santana pentru albumul lui Santana "All That I Am"
    • "Don't You Think This Outlaw Bit's Done Gone Out Of Hand" James
      Hetfield pentru "I've Always Been Crazy: A Tribute to Waylon Jennings"

    DVD și Video



    Premii


    Metallica a câștigat șapte premii Grammy Awards:

    Kerrang! Awards:

    • 2003: Best Band On The Planet
    • 2004: Best Band On The Planet

    Continut sponsorizat

    Re: Metallica

    Mesaj  Continut sponsorizat


      Acum este: Mier Oct 17, 2018 7:31 am